Importanța alăptării:
• Este importantă nu numai datorită compoziției laptelui matern, ci și datorită
rolului important în dezvoltarea structurilor feței copilului.
• Mişcările
efectuate de sugar în timpul meselor este una destul de dificilă. În timpul acestei activități se dezvoltă
mușchiul orbicular al gurii și alți mușchi ai mimicii. Vacuumul creat în gura
copilului în timpul alăptării ajută la dezvoltarea corespunzătoare al palatului și al maxilarelor.
• În cazul în
care maxilarul şi mandibular sunt suficient de
dezvoltate se poate preveni înghesuirea dinților, astfel încât, atât dinții de lapte, cât și dinții definitivi vor deveni mai ușor de curățat.
• De aceea considerăm că alăptarea este o importantă metodă de prevenire a cariilor.
• Dacă nu există posibilitatea ca copilul să fie hrănit de la sânul mamei,
trebuie avut grijă ca activitatea de hrănire să fie un efort pentru copil Laptele matern sau cel preparat din lapte
praf să nu fie asigurat dintr-o sticlă cu biberon cu o perforație prea mare.
• Între
mese copiii pot să primească și alte lichide. Pentru aceasta, apa fiartă și răcită este cea
mai bună opțiune.
• Nu se recomandă să dați lichide îndulcite, ceai cu lămâie sau
alte sucuri de fructe, nu doar pentru a păstra integritatea dinților de lapte, ci și pentru că copilul se obișnuiește repede cu faptul că tot ceea ce bea are gust, astfel încât nu va dori să bea apă mai târziu. Adesea această situație duce la supraponderalitate, obezitate, iar în cazuri
extreme, la copiii cu diabet zaharat.
• Erupția
dinților de lapte poate provoca durere. Acesta poate fi
atenuat prin furnizarea unei inele de dentiție adecvate (preferabil reci) din plastic sau din
cauciuc. Erupția dinților
poate provoca inflamații locale, care rareori cauzează creșterea ușoară a
temperaturii, ducând la
o salivare crescută din cauza durerii, care la rândul lui poate provoca diaree ușoară.
• Utilizarea gelurilor anestezice locale este recomandată numai în cantități
foarte mici. Acestea calmează durerea foarte puțin, iar dacă se administrează
în cantități prea mari poate fi înghițit de copil, cauzând anestezia faringelui
şi provocând disconfort pentru copil.
• În această fază, bebelușului îi dă senzație plăcută dacă gingiile
umflate se masează ușor cu o
periuță de dinți moale pentru copii.
Învățarea periajului:
• Este recomandat să începeți obişnuirea copilului cu periajul dinților încă
după erupția primilor dințişori, folosind o periuță de dinți și o pastă de dinți adecvată vârstei
copilului, deoarece placa dentară și depunerile se formează ușor chiar și la această vârstă.
• La
început curăţirea
dinţilor de lapte a bebelușului se poate face cu degetul învelit într-o bucată de tifon sau cu o perie pentru bebeluși ce se aplică pe deget (degetare).
• Dinții și gingiile bebelușului trebuie șterse cel puțin de două ori pe zi.
• După împlinirea vârstei de 18 luni se pot utiliza
şi paste de dinţi în timpul periajului. Se recomandă utilizarea unei paste de dinți speciale pentru copii, deoarece acestea au un conținut redus de fluor, deci nu va fi o problemă dacă copilul înghite.
• Până
la vârsta de 2 ani se
recomandă utilizarea pastei de dinți
o dată pe zi, într-o cantitate mică, ca un bob de mazăre.
• Se
recomandă utilizarea unei periuțe de dinți
pentru copii, care are un cap
mai mic decât o periuță de dinți pentru adulți și peri fini, rotunjite.
• Periuța de dinți se va înlocui la fiecare 3-4 luni și imediat după o boală infecțioasă.
• La
început copiii trebuie învăţaţi şi obişnuiţi prin joacă cum să clătească cu apă şi cum să folosească periuța de dinți (fără pastă de dinți la
început).
• Dacă copilul doar se joacă cu
periuța, înghite pasta de dinți etc. nu este o problemă, deoarece la această
vârstă scopul nu este realizarea unui periaj perfect, ci dorim ca periajul dinţilor să devină o obişnuinţă
şi o rutină zilnică pentru copil.
• Este
recomandat să dăm în mâinile copilului periuța de dinți
cât mai des posibil, de exemplu în timpul băii de seară, pentru a se familiariza cu acest
obiect ca jucărie mai întâi, și să nu fie prima întâlnire cu periuța de dinți
în momentul în care deja începem periajul dințișorilor.
• Trebuie
să încercăm să integrăm periajul dinților în rutina zilnică, copilul să vadă regulat cum părinții se spală pe dinți, şi să se spele pe dinţi împreună cu aceştia. Desigur este recomandat ca și părintele să verifice cum au fost curăţaţi dinţişorii,
şi dacă este necesar să repete procedura de curăţare.
• Conform
opiniilor ar fi bine ca părintele să spele dinții copilului până când acesta învață să scrie după dictare sau să-și spele singur părul, adică până la coordonarea
perfectă a mâinilor.
Tehnica periajului de dinți:
• Începeți cu dinții
frontali. Așezați periuța de dinți la limita dintre dinte și gingie și îndepărtați placa
bacteriană prin mișcări uşoare, vibratorii ale periuței.
• Mișcând
astfel periuța de dinții, deplasați-vă pe suprafața externă a dinților
spre dinții laterali, curăţind ulterior şi suprafaţa internă al acestora.
• Urmează îndepărtarea plăcii
bacteriene de pe suprafața internă ai dinților incisivi, ținând periuța într-o
poziție verticală, apoi curățarea suprafeţelor ocluzale.
• Asigurați-vă ca copilul a clătit bine gura cu apă după
periaj.
Alimentația:
• Trebuie acordat atenție
deosebită consumului zilnic de calciu și vitamina D. Calciul și vitamina D contribuie
la formarea oaselor și dinților sănătoşi
şi rezistenţi.
• Evitați pe cât posibil
dulciurile și deserturile la copii, nu este recomandat folosirea lor ca
recompensă. Se vor evita dulciurile lipicioase, fructele deshidratate care se
lipesc de suprafața dinților. Oferiți minuturi sănătoase copiiilor între mese,
cum ar fi: legume tăiate în felii subțiri (sticksuri din morcovi sau
castraveți), fructe proaspete feliate, biscuiți, pufuleți din mei bio, crochete
de grâu expandat bio, pufuleți din porumb bio, banane tocate, iaurt, bucăți de
cașcaval cu felii de roșii sau biscuiți.
• Nu se recomandă plonjarea
suzetei în zahăr sau miere, sau servirea copiilor cu lapte îndulcit sau alte
băuturi dulci din sticla cu biberon!!!
Prima vizită la stomatolog:
• După
erupția dinților de lapte, aproximativ la vârsta de doi ani se recomandă
prima vizită al copilului la medicul stomatolog. Este mai ușor pentru copil
să intre în contact pentru prima data cu dentistul, dacă înainte și-a
însoțit părinții la stomatolog cu ocazia vizitelor de control regulate de șase
luni.
• Copilul trebuie pregătit
acasă de părinţi pentru prima consultație, explicat pe înţelesul
copilului ce se va întâmpla la cabinet. Cereți medicului să prezinte
prima dată cabinetul şi scaunul stomatologic, şi să explice copilului în timpul
examinării tot ceea ce face.
• La prima consultație
precum și cu ocazia consultațiilor consecutive la 3-6 luni se controlează
dinții copilului, și, deoarece în general nu va fi necesar intervenție propriu
zisă, aceste ocazii vor deveni experiențe plăcute pentru copii.
• Mai târziu, va fi natural
pentru copil faptul că, pe lângă îngrijirea regulată a
dinților vizitează şi medicul stomatolog regulat.
• Trebuie căutat un medic care să se înțeleagă
bine cu copilul, iar noi să acordăm atenție semnalelor
copilului nostru în legătură cu medicul ales. Dacă acesta nu îi este simpatic cel
mai bine e să se aleagă un alt medic.
